Studiul clinic care a demonstrat că antiretroviralele permit
eliminarea aproape totală a riscului de transmitere a virusului HIV de
către persoanele seropozitive a fost desemnat descoperirea ştiinţifică a
anului 2011, a anunţat joi, revista Science, în palmaresul ei anual,
citat de AFP şi Mediafax.
La 30 de ani de la debutul epidemiei de SIDA, acest studiu clinic
internaţional realizat pe 1.736 de cupluri, dintre care cele mai multe
erau heterosexuale, din nouă ţări, a demonstrat faptul că persoanele
seropozitive care iau antiretrovirale (ARV) într-un stadiu incipient al
bolii beneficiază de o reducere – care merge până aproape de zero – a
riscului de transmitere a virusului HIV la partenerii lor de viaţă.
Aceste rezultate, dezvăluite în Statele Unite în mai, au pus capăt
controverselor dintre savanţi, care doreau să afle dacă ARV pot în
acelaşi timp să trateze persoanele infectate şi să împiedice
transmiterea virusului HIV.
Virusologii susţin că ARV-urile pot nu numai să încetinească evoluţia
infectării unei persoane cu HIV, reducând încărcătura virală a
persoanelor infectate, ci şi să împiedice transmiterea acestui virus la
persoanele sănătoase.
Revista Science a publicat şi alte nouă lucrări ştiinţifice, considerate semnificative pentru 2011, care sunt enumerate mai jos:
Misiunea sondei japoneze Hayabusa, care a permis aducerea pe Terra a
unor particule de praf provenind de la suprafaţa unui asteroid.
Analizele ADN-ului unui “verişor” străvechi al lui Homo sapiens,
misteriosul “Om de Denisova”, care au dezvăluit faptul că mulţi oameni
din prezent au moştenit trăsăturile genetice ale acestor oameni
primitivi.
Studiile cercetătorilor japonezi care au identificat structura unei
proteine fotosintetice, folosită de plante pentru a separa atomii de
hidrogen şi de oxigen pentru a forma apă. Această descoperire ar putea
permite dezvoltarea unor tehnici de producere ieftină a hidrogenului, o
sursă de energie nepoluantă.
Descoperirea de astronomii americani a doi nori de hidrogen, care,
timp de 2 miliarde de ani şi-au păstrat compoziţia originală, datând din
primele momente de după Big Bang, care a demonstrat astfel faptul că
“buzunarele” de materie originală au rămas neschimbate foarte mult timp
după naşterea cosmosului.
Studiile asupra faunei microbiene la oameni, care au demonstrat că
anumite bacterii prosperă în intestin, graţie unei alimentaţii bogate în
proteine, în timp ce altele preferă regimul vegetarian.
Un studiu clinic a permis obţinerea primului vaccin promiţător contra
malariei, denumit RTS,S, despre care se spune că va impulsiona
cercetările medicale din domeniul vaccinurilor contra malariei, o boală
care face încă multe victime în rândul copiilor din Africa.
Descoperirea făcută cu ajutorul telescopului spaţial american Kepler a
mai multor sisteme stelare îndepărtate şi ciudate. Într-unul dintre ele
există o planetă care gravitează în jurul a două stele, iar altul este
alcătuit din 10 planete care par că plutesc libere prin spaţiu, fără a
gravita în jurul niciunei stele.
Fabricarea unei noi game de zeoliţi mai puţin scumpi, mai fini şi mai
bine adaptaţi pentru tratarea moleculelor organice mai mari. Zeoliţii
sunt minerale poroase, folosite pe post de catalizatori şi de filtre
moleculare, pentru a preschimba petrolul în benzină, pentru purificarea
apei, pentru a filtra aerul şi pentru producerea detergenţilor.
Experimentele care au evidenţiat faptul că eliminarea celulelor
senescente – care nu se mai divid – la şoareci întârzie efectele
îmbătrânirii, ceea ce ar putea permite, eventual, la oameni, creşterea
numărului de ani sănătoşi pe care îi are o persoană, fără a-i prelungi
neapărat viaţa.
În 2010, prima poziţie în topul anual alcătuit de revista Science a
revenit unei descoperiri a fizicienilor americani, care au creat o punte
de legătură între universul cuantic (microcosmos) şi cel vizibil.