joi, 30 iunie 2011
miercuri, 29 iunie 2011
luni, 27 iunie 2011
sâmbătă, 25 iunie 2011
vineri, 24 iunie 2011
joi, 23 iunie 2011
miercuri, 22 iunie 2011
marți, 21 iunie 2011
luni, 20 iunie 2011
duminică, 19 iunie 2011
sâmbătă, 18 iunie 2011
Arenele Romane. Povestea din Parcul Carol
Mihai Cernea priveste cu drag spre coloanele in stil doric ce strajuiesc cele 3.100 de scaune rosii din amfiteatru. Ochii migdalati scruteaza, din spatele ochelarilor rotunzi, stalpii inalti si subtiri, manjiti parca de creta. In centru, loja de protocol pe care a renovat-o si vopsit-o de curand. Deasupra, acoperisul caramiziu pe care l-a refacut tigla cu tigla acum un an.
De opt ani, Cernea se ingrijeste de cele mai mici detalii. De la vopsirea tablei in ton cu tigla de pe-acoperis, pana la reconstruirea migaloasa a motivelor geometrice de pe parapeturi. A devenit administratorul Arenelor Romane in 2001 si tot de atunci, au inceput investitiile in cladirea adapostita de mai bine de un secol sub copacii umbrosi din Parcul Carol. Firma sa a castigat licitatia organizata de stat, iar, de-atunci, Arenele Romane sunt ca propriul sau copil. Un copil pe care-l va veghea timp de 25 de ani.
Anuntul a aparut in presa. Statul roman, prin Sala Polivalenta si Ministerul Tineretului si Sportului, oferea spre concesionare teatrul de vara din Parcul Carol, unic in Europa de Est ca stil de arhitectura. Cernea, lider al formatiei Sfinx Experience, a raspuns prompt la apel si a intocmit caietul de sarcini. Reusita o pune pe seama pretului bun pe care l-a oferit si a notorietatii de care se bucura la vremea respectiva. Pe atunci, in incinta Arenelor functionau o fabrica de ciorapi, un depozit de medicamente si o croitorie. In birourile care azi sunt ale administratiei erau 40 de masini de cusut, iar vizavi se crosetau si se vopseau ciorapi. Textilele erau puse la uscat pe sarme impanzite in tot amfiteatrul, iar Arenele functionau ca orice, mai putin ca sala de spectacole. Erau intr-o stare avansata de degradare si nimeni nu depuneau niciun efort pentru a le ingriji. In 2001, Arenele au intrat in reparatii. Pentru fiecare lucrare a fost nevoie de bani si numeroase aprobari, iar la refacerea teatrului au lucrat doi muncitori a caror activitate a fost dirijata de insusi Mihai Cernea, la baza inginer constructor. S-a reparat toaletele, culisele, ornamentele, s-a vopsit, s-a tencuit, dar fatada istorica nu a fost atinsa de unelte. Pentru ca Arenele sa-si pastreze farmecul de-un veac, modificarile de amploare se fac doar de firmele specializate, ale caror servicii nu sunt deloc ieftine. Odata cu preluarea Arenelor, Cernea si-a redescoperit pasiunea pentru istorie si a inceput sa colectioneze fotografii, scheme si carti vechi ce-i deapana povestea nespusa a teatrului ascuns in Parcul Carol. Fruntea-i larga se-nsenineaza de cate ori descopera o noua poveste despre locul pe care de opt ani il numeste a doua casa si, din cand in cand, da la o parte colbul din beci in cautare de izvoare istorice.
In dulapul crem din biroul lui, stau pitite intr-un dosar zeci de poze vechi ce ilustreaza trecutul glorios al unui Bucuresti uitat. Din hartia-ngalbenita, rasuna, parca, un cantec romanesc intonat de flacaii si domnitele-n costume populare. Se aud si rotile subtiri ale trasurii negre care a rascolit iarba scurta din fata scenei. De pe aceeasi scena, Regele Carol I si Regina Elisabeta saluta romanii veniti din toate colturile tarii sa asiste la marea sarbatoare nationala inaugurata la Arenele Romane, Expozitia Generala Romana. Pe 6 iunie 1906, peste 5.000 de barbati in costum, cu floare alba-n piept si femei cochete adapostite sub umbrelele de soare paseau pe poarta monumentala in forma de arc de cerc, ce separa Piata Elisabeta (astazi strada 11 iunie) de parcul recent amenajat. Plateau biletul si-si faceau loc printre sutele de constructii ale oraselului omagial ridicat pe Campul de la Filaret.
Pavilioanele, atent oranduite dupa tematica pe cele 36 de hectare ale terenului, imbratisau de-o parte si de alta aleea principala si lacul: pe stanga, Primaria Capitalei, Camera de Comert din tara, pavilionul industriei, geniului civil, pavilionul regal si geniului militar, pe dreapta pavilioanele regiei monopolului statului, agriculturii, industriei caznice, a minelor si carierelor. Se implineau 40 de ani de glorioasa domnie a regelui Carol I, 1.800 de ani de cand armata lui Traian cucerise Dacia si 25 de ani de cand Romania devenise regat. Se auzeau salve de tun, iar de la ferestre se aruncau flori. Bucurestiul, tot, sarbatorea. Take Ionescu, membru al Partidului Conservator si personalitate influenta pe scena politica antebelica, propusese organizarea unei sarbatori nationale care sa culmineze cu o expozitie a tuturor realizarilor Romaniei sub domnia lui Carol I, de la prima cale ferata la obtinerea independetei in 1877. Expozitia avea sa se desfasoare pe Campul de la Filaret, un teren mlastinos din sud-vestul Capitalei, asanat cu greu de trupele de geniu. Comisar al Expozitiei fusese ales reputatul chimist si academician roman C.I Istrati, iar proiectul general al Expozitiei era conceput de arhitectul francez Edouard Redont. Pavilioanele si constructiile, insa, erau operele arhitectilor romani.
In doar 11 luni, la Filaret se ridicase un adevarat oras. Se construisera 40.000 de metri patrati de pavilioane si palate, 39.200 de metri patrati de drumuri si sosele si 71.360 de metri patrati de alei si poteci. Se plantasera 4.206 arbori mari, 5.933 de coniferi si alte cateva zeci de mii de arbusti si plante. Exista un casino, cinema, chiar si un garaj auto petru posesorii de masini. Inaugurarea Expozitiei Jubiliare a avut loc la Arenele Romane, situate in partea de sud-vest a Parcului Expozitiei. Teatrul de vara, construit dupa model roman si inchinat latinitatii poporului roman, fusese ridicat de arhitectul Leonida Negrescu, colaborator la proiectul Ateneului Roman, si de inginerul Elie Radu, cel care demonstrase valoarea inginerilor romani in vremea cand la mare cautare erau constructorii straini. Acelasi Elie Radu coordonase si lucrarile de alimentare cu apa a Bucurestilor. Frumos decorate, impodobite cu flori, steaguri si stergare, Arenele asteaptau ca rand pe rand, fiecare oaspete sa ia loc pe bancile de lemn si sa-si indrepte privirile spre scena larga, flancata de doi piloni inalti de 20 de metri.
La ceremonie, au fost prezenti membrii Casei Regale a Romaniei in frunte cu Regele Carol I si Regina Elisabeta, membrii guvernului si cultelor, personalitati din domeniul artistic, precum compozitorul George Enescu, si reprezentati ai statelor straine, printre care primarul Vienei, doctoral Lueger, si cel al Romei, Contele de San Martino. Nu au lipsit nici reprezentantii breslelor de muncitori care ridicasera constructiile Expozitiei. Orchestra compusa din studenti la Conservator a cantat "Marsului solemnal Jubileului", iar cei doi mitropoliti ai tarii si soborul de preoti au oficiat un serviciu religios. Multimea adunata a ascultat cuvantarile ministrului Domeniilor Ion Lahovari si comisarului Istrati, care multumeau regelui Carol pentru glorioasele-i realizari si-si aratau recunostinta fata de cei care contribuisera la organizarea Expozitiei Jubiliare. "Astazi, dupa 40 de ani de domnie a Maiestatii Voastre, intorcandu-ne privirile indarat, vazand de unde am plecat si unde am ajuns, putem privi trecutul cu mandrie si viitorul cu incredere", rasuna vocea lui Lahovari. Constantin Istrati amintea de raspunderea fata de neam, ca motivatia care ii mobilizase pe cei ce realizasera Expozitia Generala Romana, multumindu-le totodata pentru efortul depus.
Apoi, insusi regele Carol a luat cuvantul si a salutat Expozitia si oamenii de stat care adusesera in Romania prosperitatea. "Cu o adanca bucurie si stima salut deci intaia noastra expozitie nationala, adevarata sarbatoare a muncii romanesti. (...) Dar sa nu uitam sa adresam prinosul nostru de recunostinta barbatilor de stat cari au condus poporul roman pe aceasta cale rodnica, desfasurand, de asemenea, pe terenul economic, falnica deviza a coroanei de otel "Prin noi insine"". Inaugurarea s-a incheiat cu spectacolul "Povestea Neamului", de Vasile Leonescu si T Dutescu-Dutu, care prezenta intreaga istorie a neamului romanesc, de la intrarea lui Traian in Dacia, pana la Razboiul de Independenta. Arenele Romane isi pecetluiau, astfel, statutul de loc unde s-a scris povestea unui Bucuresti modern, gazda a realizarilor Romaniei sub conducerea primului sau rege. De atunci, la Arene s-au organizat mereu jocuri, concursuri si spectacole. Teatrul roman din Parcul Carol a fost martorul unor manifestari culturale care au adus romanii mai aproape prin speranta si voie buna. In august 1906, cu prilejul sosirii fratilor de peste hotare la Expozitie, mii de romani din Regat, Peninsula Balcanica, Transilvania, Banat si Bucovina au facut sa rasune amfiteatrul antic de cantece de libertate. S-a cantat in cor "Desteapta-te romane!", melodie ce-a insotit Romania in numeroase perioade de conflict. "A fost parca divina prefata maretiei istorice de la 1918" (Constantin Bacalbasa).
Expozitia Generala Romana a ramas deschisa pana pe 23 noiembrie.
Arenele Romane au cunoscut un nou moment de glorie cu ocazia Lunii Bucurestilor, prima expozitie urbanistica inaugurata in cinstea Capitalei la 9 mai 1935. Pe aceeasi scena s-au organizat concursuri si competitii sportive care au incantat spectatorii. Comunistii, ajunsi la putere dupa al Doilea Razboi Mondial, au scris o alta pagina din istoria Arenelor. Din 1966, timp de doi ani, Arenele Romane au intrat intr-un process de restaurare si modificare. Amfiteatrul a fost inchis, iar scena inaltata si acoperita. Se vad si acum crapaturile simetrice, de-o parte si de alta a scenei, ce separa tribunele noi de cele vechi. Peste gazon s-a turnat ciment, iar in spatele scenei s-au construit birouri pentru personalul administrativ. Partea noua a porticului a fost inchisa cu geamuri mari, in timp ce loja regala a fost marita de la patru la sase incaperi. Acum, putea adaposti 50 de scaune fata de cele 10 din 1906. Acoperisul lojei a fost refacut, iar sub terasa acesteia amenajata o camera de proiectii pentru film.
Orice insemn sau ornament care aducea aminte de perioada monarhica a fost inlaturat. La fel si constructiile Expozitiei de la 1906, daramate una cate una de comunisti pentru a sterge amintirea unui trecut glorios. Au scapat Castelul lui Tepes, Biserica Cutitul de Argint si Fantana Cantacuzino, situate in apropierea Arenelor. Parcul Expozitiei, denumit Carol la inchiderea manifestatiei, si-a pastrat numele de Parcul Libertatii, dobandit in 1918. La Arenele Romane se tineau, acum, concerte folclorice, spectacole de teatru sau se organizau vizionari de filme, precum "Pe aripile vantului". Tot aici s-au desfasurat si cateva concerte din cadrul festivalului "Cantarea Romaniei". Dupa Revolutie, Arenele au fost uitate, iar functiunea lor de loc de amuzament si recreere inlocuita de stat cu una mai practica, de confectionare si depozitare de textile. Teatrul de vara a fost mult timp inchis pentru public. Acum, teatrul functioneaza sase luni pe an, in sezonul cald, si organizeaza trei-patru spectacole mari in fiecare luna. Arenele Romane aduc venituri si din inchirierea spatiului pentru reclame sau productii cinematografice.
O mare parte din profit se cheltuie, insa, pe investitiile in reparatii si reabilitari. Pentru ca proiectul sa fie rentabil, e nevoie ca Arenele sa intoarca profit tot timpul anului. De aceea, pe lista de cheltuieli, e trecuta construirea unui sistem de acoperire automatizat care sa permita desfasurarea spectacolelor si pe timp anevoios. Costurile unui asemenea proiect depasesc milionul de euro, iar cheltuielile nu pot fi suportate exclusiv de firma administratoare. E nevoie de bani. Multi. De la stat. Teatrul de vara din Parcul Carol a adapostit, deopotriva, cantareti, lei, gladiatori, mafioti, nuntasi si copii curiosi. Din cand in cand, la portile ruginite sosesc tineri dornici sa descopere ce se afla in spatele zidurilor groase. Portarul ii organizeaza in grupuri si le arata locul care a pecetluit 40 de ani de domnie glorioasa a regelui Carol I. Asa i-a venit lui Cernea ideea de a pune la punct o expozitie cu toate fotografiile si materialele stranse de-a lungul anilor. Administratorul Arenelor spera si ca teatrul de vara sa-si gaseasca locul, cat de curand, pe lista monumentelor istorice de vizitat intr-un circuit turistic.
Cernea vrea ca Arenele lui sa fie vizitate de cat mai multi oameni care sa-si puna intrebari despre istoria unui regat uitat si care sa fie ajutati sa gaseasca raspunsuri privind ilustratiile ingalbenite. Intrebat cum vede Arenele Romane la sfarsitul celor 25 de ani de administrare, Cernea zambeste visator si-si pleaca fruntea senina. Ochelarii rotunzi cu rama neagra-i aluneca usor pe nas, iar ochii-i sclipesc vioi. "Ca la 1906".
sursa: descopera.ro
vineri, 17 iunie 2011
Sander van Doorn - Identity Episode 81
Tracklist :
1 Sander van Doorn - Reach Out (Thomas Gold Remix) [Doorn]
2 Afrojack & R3hab - Prutataaa [Wall]
3 Avicii - Jailbait [Viscious]
4 Wippenberg - Phoenix [Get Whipped]
5 Dr Kucho - Hale Bopp [Doorn]
6 Fedde le Grand - Metrum [Toolroom]
7 Moguai - Optinuum [Mau5trap]
8 Felix Da Housecat - Zaman (Moguai Remix) [Doorn]
9 Jaydee - Plastic Dreams (Koen Groeneveld Remix) [Spinnin] 10 Sander van Doorn - Love is Darkness (Ummet Ozcan Remix) [Doorn]
11 ID ID
12 ID ID
13 Jacob van Hage - Spotfire [Doorn]
14 Sander van Doorn pres. Purple Haze feat. Frederick - Timezone [Doorn]
15 The Killers - When You Were Young (Jonas Stenberg remix) [CDR]
joi, 16 iunie 2011
Spectacol ceresc: Mii de români au urmărit eclipsa totală de lună
Noaptea trecută, românii au avut parte de un fenomen spectaculos.
O eclipsă totală de lună a fost vizibilă de pe teritoriul ţării noastre, începând cu ora 20:24. Fenomenul a durat peste cinci ore şi a fost vizibil de pe jumătate de glob pământesc.
Zeci de dâmboviţeni au mers la punctul de observaţie organizat de Membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori. Şi la Galaţi, peste 1.000 de oameni au văzut eclipsa de lună la Observatorul Astronomic din localitate, unde se află cel mai mare telescop destinat publicului din România, anunţă realitatea.net. Bucureştenii nu au fost, însă, la fel de norocoşi. Norii strânşi deasupra Capitalei i-au împiedicat pe cei veniţi la observatrul astronomic să vadă spectacolul ceresc.
O altă eclipsă totală de lună va mai avea loc abia peste 4 ani.Această eclipsă face parte din seria Saros 130, fiind a 34-a eclipsă din cele 72 ale seriei. În această serie eclipsa din 15 iunie 2011 este cea de-a şasea eclipsă totală. Seria Saros 130 a început pe 10 iunie 1416 cu o eclipsă la nordul penumbrei terestre şi se va termina pe 26 iulie 2678 cu o eclipsă prin penumbra la sudul de umbrei Pământului. Seria Saros 130 de eclipse de Luna durează 1262.11 ani, potrivit astro-info.ro.
Desfăşurarea eclipsei
Eclipsa de Lună a debutat la ora 20:24, odată cu intrarea Lunii în penumbra Pământului, contactul Lunii cu penumbra având loc în zona estică a discului lunar. Fenomenul a început în România în jurul orei 21:00. La doar câteva minute după răsăritul lunii, a început eclipsa parţială - ora 21:22, contactul cu umbra terestră având loc tot în zona estică a discului lunar. Astrul nopţii s-a ridicat încet deasupra orizontului, în acelaşi timp cufundându-se tot mai mult în umbra Pământului.
La ora 22:22, Luna a pătruns în totalitate în umbra Pământului, începând astfel lunga eclipsă totală de 1 oră şi 40 de minute.
Eclipsa a avansat încet, dar sigur şi la ora 23:12, fenomenul a ajuns la maxim, Luna fiind cel mai aproape de axa conului de umbră terestru. În momentul maximului eclipsei, Luna a ajuns la altitudinea de 12°, iar crepusculul de seară este pe terminate.
Apoi, discul lunar şi-a continuat drumul său prin umbra Pământului, apropiindu-se încet de marginea estică a acesteia. În cele din urmă, la doar 3 minute după miezul nopţii (ora 0:02), Luna a început să părăseacă umbra terestră, eclipsa totală terminându-se. Luna a ieşit încet din umbra terestră, iar la ora 1:02 ia sfârşit şi eclipsa parţială. La ora 1:31 a trecut la meridian. După finalul eclipsei parţiale, în zona vestică a discului lunar s-a mai putut observa penumbra terestră timp de câteva zeci de minute. În jurul orei 1:30, eclipsa nu a mai fost observabilă, cu toate că Luna a continuat să iasă din penumbra Pământului până la ora 2:00, când întreg fenomenul s-a terminat.
miercuri, 15 iunie 2011
luni, 13 iunie 2011
duminică, 12 iunie 2011
sâmbătă, 11 iunie 2011
vineri, 10 iunie 2011
joi, 9 iunie 2011
miercuri, 8 iunie 2011
Invazia virusu rilor!
West Nile - virusul verii
Acest virus se transmite prin intepatura de tantar si provoaca afectiuni grave, uneori mortale. Pana in anul 1999, West Nile era depistat doar in Africa si Asia, dar, in 2002, acesta a inceput sa faca victime in intreaga Europa. Vara trecuta, sute de oameni au fost depistati cu acest virus, cateva zeci fiind romani. Din cauza faptului ca numarul victimelor creste de la an la an, in vara lui 2011 suntem iarasi expusi unui val mai puternic de infestare.
Pe cine afecteaza:
Copii si adulti.
Cum se contracteaza:
Prin intepatura de tantar, care a fost infestat si el, la randul sau, prin inteparea unei pasari purtatoare.
Perioada de incubatie:
3-14 zile.
Simptome:
Febra, migrene, dezorientare, slabiciune musculara, amorteala, psihoza, voma, diaree, urticarie. Ciudat este ca 4 din 5 persoane infestate cu West Nile nu prezinta niciun simptom in primele 10-14 zile.
Preventie:
Purtarea in permanenta pe piele a solutiilor antitantari.
Este contagios?
Prin contactul normal, precum sarutul, nu este contagios.
Exista vaccin?
Nu si nu exista un tratament.
E. coli - noua amenintare a Europei
Escherichia coli este o bacterie care traieste in tubului digestiv al omului, facand parte din flora bacteriana normala. Cele mai multe tulpini ale sale sunt inofensive, dar unele dintre ele sunt responsabile pentru infectiile urinare ale omului, specialistii spunand ca toate femeile sufera de o astfel de afectiune, cel putin o data in viata. Din pacate, E. coli poate afecta organismul grav, in lipsa tratamentului, provocand insuficienta renala.
Pe cine afecteaza:
Toate categoriile de varsta, dar in special copiii.
Cum se contracteaza:
Mancarea poate fi contaminata cu E. coli, de aceea carnea, in mod special, trebuie preparata termic in mod corespunzator. De asemenea laptele sau derivatele din lapte sau fructele si legumele nespalate. Bacteria se mai poate lua din locurile insalubre sau aglomerate, de pe carucioarele de la hipermarketuri sau din transportul in comun, cat si pe cale sexuala.
Perioada de incubatie:
3-4 zile de la contact.
Simptome:
Dureri de stomac, crampe, dureri la palpare, in special in zona intestinelor, diaree, greturi, prezenta sangelui in urina.
Preventie:
Evitarea expunerii in locuri lipsite de igiena, iar stilul de viata trebuie sa fie cat mai sanatos: spalarea tuturor alimentelor, gatirea carnii la temperaturi mari, laptele si branzeturile sa fie intotdeauna pasteurizate, igienizarea locuintei si purtarea in permanenta a unui dezinfectant pentru maini.
Este contagios?
Da, cu grad crescut. De exemplu, poti lua E. coli daca iti tii periuta de dinti langa aceea a unei persoane purtatoare a unei tulpini daunatoare a E. coli.
Exista vaccin?
Nu. Uneori infectia poate trece de la sine, dar de multe ori este necesar un tratament medical.
HPV - virusul dragostei
Human Papilloma Virus afecteaza femeile, barbatii fiind doar purtatori. Acest virus este extrem de periculos, deoarece poate declansa formatiuni canceroase ale colului uterin. Mai mult, exista peste 100 de tulpini ale HPV-ului, unele fiind mai rezistente decat celelalte. Tipurile de HPV cu risc cancerigen sunt cele numerotate cu 16, 18, 31 si 45.
Pe cine afecteaza:
In cele mai multe cazuri afecteaza femeile mature, active sexual, sau se transmite de la mama la fat. Exista suspiciuni ca s-ar putea contracta si de pe lenjeria intima, costume de baie, toalete s.a.m.d.
Cum se contracteaza:
Prin contact sexual sau prin contact cu zona genitala a unei persoane purtatoare.
Perioada de incubatie:
Intre 2 saptamani si 8 luni.
Simptome:
Primul semnal de alarma este rezultatul testului Papanicolau. Ca simptom principal, HPV provoaca aparitia unor veruci (negi) in zona genitala. Acestea se vindeca pe parcursul a maximum doi ani, cu un tratament imunostimulator adecvat.
Preventie:
Folosirea prezervativului la contactul sexual, o viata sanatoasa, care sa-ti intareasca sistemul imunitar si atentie sporita in contactul cu lenjeria intima sau toaletele strainilor.
Este contagios?
Da, se poate transmite, insa nu prin contact normal - sarut, strangere de mana s.a.m.d.
Exista vaccin?
Da, exista un vaccin care poate fi facut de fetitele si femeile cu varste cuprinse intre 9 si 26 de ani.
Rotavirus - tinteste copiii
Este un virus responsabil de gastroenteritele infectioase benigne la copii. Conform site-ului
www.sfatulmedicului.ro, peste 56% din cazurile spitalizate pentru gastroenterita acuta la sugari si copii mici sunt provocate, in Europa, de infectia cu rotavirus. In intreaga lume, anual, infectia cu rotavirus este responsabila pentru aproximativ 2,4 milioane de cazuri care necesita spitalizare si 610.000 de decese.In Uniunea Europeana, in fiecare an se inregistreaza 200 de decese cauzate de forme severe ale acestei infectii, in timp ce in SUA numarul cazurilor mortale este mai mic de 40. In tarile in curs de dezvoltare din Africa, rotavirusul provoaca 580 de decese pe zi in randul copiilor.
Pe cine afecteaza:
In general, copiii cu varste mici, dar si adultii.
Cum se contracteaza:
Se ia din colective, precum gradinite sau scoli. Se transmite prin contactul fecalelor de animal cu gura copilului.
Perioada de incubatie:
O saptamana.
Simptome:
Febra, diaree severa, greata, stare generala de rau.
Preventie:
Dezinfectarea spatiilor de joaca, evitarea nisipului din parc, unde pot exista fecale de origine animala.
Este contagios?
Da.
Exista vaccin?
Da, dar doar pentru copiii cu varste de pana la cinci ani.
Leptospiroza - boala pescarului
Pe cine afecteaza:
Toate persoanele.
Cum se contracteaza:
Prin contact cu urina de animal salbatic, in special cea de sobolan, dar si prin scaldarea in rauri, lacuri sau balti, prin spalarea manilor in aceasta apa. In lipsa unui tratament adecvat inca din stare incipienta, leptospiroza poate fi fatala, deoarece afecteaza toate organele vitale. Se trateaza cu antibiotic puternic.
Perioada de incubatie:
10 zile.
Simptome:
Febra ridicata, dureri musculare si de cap, icter si hemoragii renale.
Preventie:
Vaccinarea animalelor de companie contra leptospirozei, evitarea scaldatului in balti sau ape posibil contaminate de urina de animal, evitarea ranirilor la pescuit.
Este contagios?
Nu se transmite de la om la om prin contact obisnuit.
Exista vaccin?
Nu exista un vaccin destinat oamenilor.
cautam fete pentru Tineretului 2011
sâmbătă la 20:30 - 12 iunie la 23:30
Locaţie : Costinesti
MEGA DISCOTECA TINERETULUI din COSTINESTI cauta fete pentru o posibila colaborare pe sezonul 2011; hostesse, animatoare si sampling. Daca esti interesata trimite CV + minim 3 poze la dresa de e-mail: pentrutineretului2011@yaho
marți, 7 iunie 2011
luni, 6 iunie 2011
duminică, 5 iunie 2011
ROboTIFFarea
RObotzi + TIFF = LAV si SEXY TIME si “Vreau sa ma duc in Cluj la proiectie”! Suna bine? Nu trebuie sa va hotarati acum, aveti tot weekendul sa gasiti o solutie pentru a fi marti de la ora 21:30 la TIFF Meeting Point (in curtea Muzeului de Arta din Cluj-Napoca), unde vor fi proiectate toate episodele. Vom fi si noi acolo, prezenti la datorie, sa schimbam o vorba, sa va raspundem la intrebari si sa radem impreuna de legendarul MO si epicool F.O.C.A.
Dupa proiectie va invitam la un party RObotic care va avea loc in Obsession (za clab) incepand cu ora 23:00, cu intrare gratuita pentru primii 1500 de oameni – PARCIIII!. Be there or be square! (adica fiti acolo sau fiti patratzi) In cadrul acestui chef vom difuza in premiera una sau mai multe piese de pe albumul RObotzi – Best of Greatest Hits Ever “care o sa apara, undeva in vara”. Ocazie ideala de “bumtzi, bumtzi” si “be gu mine” (ma rog, cu noi…sau cu voi intre voi).
Also – important de notat e ca pe marti, la proiectie, se vor da afise si stickere moca (mai gratis decat gratuitul) cu MO si F.O.C.A. (in limita stocului disponibil) si Steaua CM. Vezi mai jos un mokup de afis + sticker (in realitate sunt imense si placate cu aur roz… nu, fara aur roz).
Ne vedem acolo!
Mai multe detalii legate de TIFF gasiti pe tiff.ro.
Guess Who feat Camuflaj - Viseaza
Stam, inghesuiti ca in grota,
Iese fum si nu din capota,
Suntem pe drum, si nu avem hota,
Rulam un mers in rulota.
Sunt bun de azil, adica nebun,
Sau instabil,merg "tiptil",
Te fur cand te bucuri de bun,
Ori te scutur si par un copil,compun.
Muzica de casa ne baga,
Da` nu ne mai scoate din trance.
Iarba fumam pe terasa,
Tutunu-i pe masa, se uita gelos,
Cu o Grasa de Cotnari,
Ca-i singura femeie ce da senzatii tari,
Ca toate pizdele-s bate deja,
Si vrajeala mea e in zadar.
Si de asta-i sadic,
Ca zile muncesc si m-agit,
Si nu m-aleg cu nimic magic.
Mai da-mi un shot, ca incep sa ma cred
Si e tragic.
Sunt la petrecere,
Imi scapa printre degete,
(Ce?) Pizdele.
(Ce?) Sticlele.
(Ce?) Schitele mele facute sa-mi alunge panicile.
Refren:
De-a lungul timpului am invatat cu totii s-ardem gazu`,
Nu vreau sa schimb macazu` acum,
Nu cred c-ar mai fi cazu` sa spun,
Ca toata lumea e pierduta in spatiu.
X2: Suntem oamnii care nu mai vor sa stie,
Cum sa mai fie copii
Si care se bat cu viata stii,
Ca visele-s vii,
Pune mai mai, pune mai mai, pune mai mai
De... Ruleaza si viseaza.
Stii, ca visez,
Nu ma opresc din mers, yo.
Stii, ca jonglez,
Cu visele mele-n al meu univers.
Putin volum, ca plecam la drum,
Consumu` nu-i mediu si nu sunt imun,
E bine.
Trag inca un fum, e fara tutun,
Asculta ce spun, e drumul cel bun,
E bine.
Refren:
De-a lungul timpului am invatat cu totii s-ardem gazu`,
Nu vreau sa schimb macazu` acum,
Nu cred c-ar mai fi cazu` sa spun,
Ca toata lumea e pierduta in spatiu.
Si e bine ca nu pot sa nu,
Ma dau la o parte din drum,
Ca cine nu poate s-alerge,
E carne de tun.
Ca stii ce? Zi!
Ca-n ziua de azi vine la plic,
Factura si ura,
Da` vine si tura de seara,
Ce ma gaseste,
Cu o domnisoara.
Ce-mi zice de fluturi si ceara,
Si ca lumea ne trage pe sfoara,
Ca nu vezi ce sa intampla in tara.
Domnisoara, florile aduc primavara,
Viseaza mai mult,
Si crede mai mult,
Si Soarele o sa apara.
X2: Suntem oamnii care nu mai vor sa stie,
Cum sa mai fie copii
Si care se bat cu viata stii,
Ca visele-s vii,
Pune mai mai, pune mai mai, pune mai mai
De... Ruleaza si viseaza.
Refren:
De-a lungul timpului am invatat cu totii s-ardem gazu`,
Nu vreau sa schimb macazu` acum,
Nu cred c-ar mai fi cazu` sa spun,
Ca toata lumea e pierduta in spatïu.